- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci…zise Dumnezeu.
- Daca ai timp…i-am raspuns.
Dumnezeu a zambit.
- Timpul meu e eternitatea… Ce intrebari ai sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, iar apoi tanjesc iarasi sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani…iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul ca gandesc cu teama la viitor si nu traiesc prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul, nici viitorul; ca traiesc ca si cum n-ar muri niciodata si mor ca si cand nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti foarte mult timp.
Apoi am intrebat:
- Ca parinte, care sunt cateva diun lectiile de viata pe care ai vrea sa le invete copiii tai?
- – Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc…si ca dureaza multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc, dar ca pur si simplu nu stiu sa-si arate sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa il vada in mod diferit; sa invete ca nu e suficient sa ii ierte pe ceilalti ci ca, desemenea, trebuie sa se ierte pe ei insisi.
- Multumesc pentru timpul acordat…am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zambind si mi-a zis:
- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna.
octombrie 23, 2011 la 7:06 pm |
Octavian Paler e genial…